Lista cu 180 de răspunsuri la întrebări despre permisele de vânătoare

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº342

Păsările, oaspeţi de vară în România, cuibăresc:

a)în România;b)în ţările nordice;c)în ţările sudice.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº343

Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc:

a)în România;b)în ţările nordice;c)în ţările sudice.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº344

Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:

a)menţin directia;b)zboară;c)păstrează temperatura corpului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº345

Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:

a)menţin direcţia;b)zboară;c)păstrează temperatura corpului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº346

Tectricele păsărilor servesc pentru:

a)menţinerea direcţiei;b)acoperirea aripilor;c)formarea “oglinzii”.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº347

Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru:

a)izolare termică a organelor interne;b)plutire mai uşoară în timpul zborului;c)mărirea capacităţii de respiraţie a plămânilor.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº348

Păsările din speciile de interes cinegetic au:

a)5 degete;b)4 degete;c)3 degete.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº349

Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de raţe sălbatice:

a)raţa mică şi raţa cârâitoare;b)raţa moţată şi raţa cu ciuf;c)raţa mare şi raţa pestriţă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº350

La raţa mare dimorfismul sexual este:

a)slab pronunţat;b)pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº351

La raţa mare, năpârlirea se produce:

a)la ambele sexe deodată;b)mai întâi la femele şi apoi la masculi;c)mai întâi la masculi şi apoi la femele.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº352

La raţa mare ”oglinda” este:

a)galbenă;b)albă;c)albastru-violetă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº353

Raţa mare este, de regulă, specie:

a)poligamă;b)monogamă;c)rareori monogamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº354

Hrana raţei mari este de origine:

a)exclusiv vegetală;b)exclusiv animală;c)animală şi vegetală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº355

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº356

La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este:

a)slab pronunţat;b)pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº357

Raţa cârâitoare este specie:

a)exclusiv sedentară;b)oaspete de vară;c)sedentară şi oaspete de iarnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº358

La raţa cârâitoare ”oglinda” este:

a)slab pronuţată la femele;b)inexistentă la mascul;c)asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº359

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº360

La raţa mică dimorfismul sexual este:

a)slab pronunţat;b)pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº361

La raţa mică ”oglinda” este:

a)slab pronunţată la femele;b)inexistentă la mascul;c)colorată identic la mascul şi la femelă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº362

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº363

Raţa mică este specie:

a)de pasaj şi oaspete de iarnă;b)sedentara;c)oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº364

La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este:

a)slab pronunţat;b)pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº365

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº366

La raţa suliţar dimorfismul sexual este:

a)slab pronunţat;b)pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº367

Raţa suliţar este specie:

a)sedentară;b)de pasaj;c)oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº368

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº369

La raţa lingurar dimorfismul sexual este :

a)slab pronunţat;b)pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº370

La raţa lingurar ”oglinda” este:

a)slab pronuţată la femele;b)inexistentă la mascul;c)colorată identic la mascul si la femelă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº371

Raţa lingurar este specie:

a)de pasaj şi oaspete de vară;b)oaspete de iarnă;c)sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº372

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº373

La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este:

a)slab pronunţat;b)pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº374

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº375

La raţa moţată dimorfismul sexual este:

a)slab pronunţat;b)pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº376

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº377

La raţa pestriţă dimorfismul sexual este:

a)slab pronunţat;b)pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº378

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº379

Raţa pestriţă este specie:

a)oaspete de vară şi pasaj;b)oaspete de iarnă;c)sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº380

Raţa sunătoare este specie:

a)sedentară şi oaspete de vară;b)de pasaj şi oaspete de iarnă;c)sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº381

La raţa sunătoare dimorfismul sexual este:

a)slab pronunţat;b)pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº382

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº383

Raţa cu cap negru este specie:

a)exclusiv sedentară;b)oaspete de iarnă;c)oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº384

La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este:

a)slab pronunţat;b)pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº385

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº386

La gâsca de vară dimorfismul sexual este:

a)slab pronunţat;b)pronunţat;c)puternic pronuntat.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº387

Gâsca de vară este specie:

a)poligamă;b)monogamă;c)rareori monogamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº388

Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:

a)membrană interdigitală;b)lobi digitali;c)degete lungi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº389

Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?

a)gâsca de vară;b)gâsca de semănătură;c)gârliţa mare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº390

Gâsca de vară este specie:

a)sedentară;b)de pasaj şi oaspete de vară;c)oaspete de iarnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº391

La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:

a)aprilie;b)iunie;c)septembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº392

Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº393

Gâsca de semănătură este specie:

a)sedentară;b)de pasaj;c)oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº394

Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº395

Gârliţa mare este specie:

a)sedentară;b)de pasaj şi oaspete de iarna;c)oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº396

Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică:

a)petele negre de pe burtă la gârliţa mare;b)ciocul mai gălbui la gârliţa mică;c)pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº397

Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº398

Găinuşa de baltă este specie:

a)sedentară;b)sedentară şi oaspete de iarnă;c)oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº399

Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº400

Becaţina comună este specie:

a)de pasaj;b)oaspete de vară;c)sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº401

Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº402

Sitarul de pădure este specie:

a)de pasaj şi oaspete de vară;b)oaspete de iarnă;c)sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº403

Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº404

Cocârlia de câmp este specie:

a)oaspete de vara şi de pasaj;b)oaspete de iarnă;c)sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº405

Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº406

Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoşarul)?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº407

Sturzul de iarnă (cocoşarul) este specie:

a)de pasaj;b)oaspete de iarnă şi sedentară;c)oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº408

Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº409

Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº410

Porumbelul gulerat este specie:

a)eratică;b)oaspete de vară şi de pasaj;c)sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº411

Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº412

Porumbelul de scorbură este specie:

a)eratică;b)oaspete de vara si de pasaj;c)sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº413

Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº414

Porumbelul gulerat se mai numeşte:

a)porumbel popesc;b)porumbel de scorbură;c)porumbel de stâncă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº415

Porumbelul de scorbură se mai numeşte:

a)porumbel popesc;b)porumbel gulerat;c)golumb.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº416

Porumbelul gulerat îşi amenajează cuibul în:

a)arbori, situaţi în crânguri şi păduri;b)arbori izolaţi;c)poduri de clădiri părăsite.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº417

Porumbeii sălbatici sunt specii:

a)sedentare;b)migratoare;c)eratice.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº418

Turturica este specie:

a)oaspete de iarnă;b)oaspete de vară;c)sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº419

Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº420

Guguştiucul este specie:

a)oaspete de iarnă;b)oaspete de vară;c)sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº421

Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº422

Cioara grivă este specie:

a)oaspete de iarnă;b)oaspete de vară;c)sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº423

Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº424

În România, cioara de semănătură este specie:

a)exclusiv oaspete de iarnă;b)exclusiv oaspete de vară;c)sedentară şi oaspete de iarnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº425

Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº426

Gaiţa este specie:

a)sedentară;b)oaspete de iarnă;c)oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº427

Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº428

Coţofana este specie:

a)sedentară;b)oaspete de iarnă;c)oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº429

Prepeliţa are ciocul:

a)scurt;b)mediu;c)lung.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº430

Sitarul are ciocul:

a)scurt;b)mediu;c)lung.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº431

Raţa lingurar are ciocul:

a)drept;b)încovoiat;c)turtit dorso-ventral.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº432

Lişiţa prezintă ca adaptare pentru înot:

a)membrană interdigitală;b)lobi digitali;c)degete lungi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº433

Găinuşa de baltă are penajul:

a)negru complet;b)negru mat cu o pată albă pe frunte;c)negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº434

Ierunca trăieşte în:

a)fâneţe umede, lunci mlăştinoase, terenuri inundate etc.;b)dealuri xerofite, cu ierburi ţepoase şi mărăcini;c)arborete din zona de dealuri înalte şi munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº435

Ierunca este specie:

a)migratoare;b)sedentară;c)eratică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº436

Ierunca cuibăreşte în:

a)cuiburi sumar amenajate pe sol;b)cuiburi construite din crenguţe şi paie pe ramuri;c)cuiburi amenajate în scorburi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº437

Sturzii cuibăresc în cuiburi amenajate:

a)pe ramuri;b)în scorburi, crăpături din ziduri, cuiburile altor păsări etc.;c)pe sol.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº438

Graurul este specie:

a)migratoare, oaspete de vară;b)migratoare, oaspete de iarnă;c)sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº439

Graurul trăieşte, în afara perioadei de cuibărit, în:

a)familii;b)stoluri familiale mici;c)stoluri mari.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº440

Ciorile grive cuibăresc:

a)în colonii;b)în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi;c)în poduri de clădiri părăsite.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº441

Cioara de semănătură cuibăreşte:

a)în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte;b)în cuiburi izolate amplasate în stufărişuri;c)în podurile clădirilor părăsite.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº442

Stăncuţa este pasăre:

a)granivoră;b)carnivoră;c)omnivoră.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº443

Gaiţa este o specie care vieţuieşte, preponderent, în:

a)păduri;b)vii şi livezi;c)parcuri şi grădini din localităţi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº444

Stăncuţa este specie:

a)sedentară;b)oaspete de iarnă;c)oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº445

Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº446

Care din imaginile de mai jos reprezintă nagâţul?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº447

Care din imaginile de mai jos reprezintă corbul?

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº448

Hrana cormoranului mare este compusă din:

a)plante acvatice, seminţe acvatice, melci, larve şi peşti;b)plante acvatice, cereale, seminţe, melci, peşti;c)exclusiv din peşte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº449

Cormoranul mare cloceşte:

a)solitar;b)în familii;c)în colonii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº450

Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:

a)pădurile întinse de răşinoase şi foioase;b)trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;c)terenuri agricole cultivate cu monoculturi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº451

Fazanul este specie:

a)autohtonă;b)alohtonă;c)migratoare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº452

Vârsta cocoşului de fazan se poate aprecia după:

a)lungimea penelor din coadă;b)forma şi mărimea ciocului;c)mărimea şi forma pintenilor.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº453

Activitatea fazanului are caracter preponderent:

a)auroral şi nocturn;b)crepuscular şi nocturn;c)diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº454

Dimorfismul sexual la fazan este:

a)slab pronunţat;b)puternic pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº455

Constituirea “haremurilor” la fazan are loc:

a)primăvara, devreme;b)vara;c)tot timpul anului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº456

Fazanul este specie:

a)poligamă;b)monogamă;c)rareori poligamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº457

Hrana fazanului este de origine:

a)vegetală şi animală;b)exclusiv vegetală;c)exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº458

Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº459

Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu urma de:

a)cocoş de munte;b)raţă;c)potârniche.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº460

Câte ponte depune, de regulă, făzăniţa în cursul unui an?

a)1;b)3;c)5.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº461

Diferenţierea între cocoşii de fazan mai mici de un an şi cei mai mari de un an se face după:

a)forma şi mărimea pintenilor;b)lungimea ciocului;c)forma capului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº462

Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:

a)mirosul şi văzul;b)văzul şi auzul;c)mirosul şi auzul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº463

Fidelitatea fazanului mascul faţă de locul unde a crescut este:

a)puternic pronunţată;b)pronunţată;c)puţin pronunţată;

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº464

Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului?

a)5-6 luni;b)10 luni;c)16 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº465

Unde îşi face făzăniţa cuibul?

a)în arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat;b)în arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii;c)pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº466

Câte ouă depune, în medie, făzăniţa în cuib?

a)10 – 12;b)4 - 6;c)2 - 4.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº467

Cât durează incubaţia la fazan?

a)24 de zile;b)36 de zile;c)48 de zile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº468

La fazan, clocirea o face :

a)femela;b)femela ajutată de mascul;c)masculul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº469

La fazan, creşterea puilor o face :

a)femela;b)femela ajutată de mascul;c)masculul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº470

Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă:

a)varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate;b)subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenuşie cu nuanţe de verde-metalic;c)specie de fazan cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de roşu-închis şi guler alb.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº471

Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:

a)pădurile întinse de răşinoase şi foioase;b)câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse;c)terenuri agricole cultivate cu monoculturi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº472

Arealul potârnichii, în România, este:

a)din zona de câmpie până în golul alpin;b)doar în zonele de câmpie;c)doar în zonele de câmpie şi deal.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº473

Nuanţa generală a potârnichii este:

a)cenuşie;b)ruginie;c)ruginie – marmorată.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº474

Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin:

a)pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă;b)dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât şi transversale;c)coada vizibil mai lungă a masculului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº475

La potârniche cloceşte:

a)numai femela;b)numai masculul;c)ambele sexe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº476

Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an:

a)o singură pontă;b)două ponte;c)3-4 ponte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº477

Activitatea potârnichii are caracter preponderent:

a)auroral şi nocturn;b)crepuscular şi nocturn;c)diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº478

Dimorfismul sexual la potârniche este:

a)slab pronunţat;b)puternic pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº479

Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº480

Potârnichea este specie:

a)poligamă;b)monogamă;c)rareori poligamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº481

Hrana potârnichii este de origine:

a)vegetală şi animală;b)exclusiv vegetală;c)exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº482

Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:

a)cocoş de munte;b)raţă;c)fazan.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº483

Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viaţă este preponderent:

a)vegetală;b)animală;c)minerală şi vegetală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº484

Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:

a)mirosul şi văzul;b)văzul şi auzul;c)mirosul şi auzul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº485

Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este:

a)pronunţată;b)puţin pronunţată;c)nu este fidela locului de trai.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº486

Potârnichea este o specie

a)sedentară;b)migratoare;c)oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº487

Potârnichea îşi face cuibul:

a)în arbori;b)în scorburile arborilor bătrâni;c)pe sol.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº488

Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii?

a)5-6 luni;b)10 luni;c)14 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº489

În perioada de iarnă potârnichea trăieşte astfel:

a)individual;b)în perechi;c)în stoluri.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº490

Hrana prepeliţei este de origine:

a)vegetală şi animală;b)exclusiv vegetală;c)exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº491

Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa:

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº492

Prepeliţa este specie:

a)migratoare;b)sedentară;c)eratică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº493

Prepeliţa îşi face cuibul:

a)în arbori;b)în scorburile arborilor bătrâni;c)pe sol.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº494

Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an?

a)1-2;b)3-4;c)4-5.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº495

Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de:

a)câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti;b)păduri întinse din zona de deal;c)păduri situate în zona de munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº496

Migraţia catre Africa a prepeliţei are loc preponderent în luna:

a)iulie;b)septembrie;c)noiembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº497

Activitatea prepeliţei are caracter preponderent:

a)auroral şi nocturn;b)crepuscular şi nocturn;c)diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº498

În România, prepeliţa trăieşte pe perioada de iarnă astfel:

a)în perechi;b)în stoluri;c)nu rămâne peste iarnă în România.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº499

Prepeliţa mai poartă denumirea populară de:

a)cocoşar;b)găinuşă;c)pitpalac.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº500

În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de:

a)pădurile întinse de răşinoase ;b)trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;c)terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº501

Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent:

a)auroral şi nocturn;b)crepuscular şi nocturn;c)diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº502

Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este:

a)slab pronunţat;b)puternic pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº503

Cocoşul de munte este specie:

a)poligamă;b)monogamă;c)rareori poligamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº504

Hrana cocoşului de munte este de origine:

a)animală şi vegetală;b)exclusiv vegetală;c)exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº505

Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de munte:

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº506

Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte pe zăpadă este dată de:

a)imprimarea a trei degete;b)imprimarea a cinci degete;c)imprimarea degetelor şi a „vârzobilor”.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº507

Ce reprezintă „vârzobii” la cocoşul de munte?

a)lamele cornoase crescute pe degete;b)lamele cornoase crescute în jurul urechilor;c)smocul de pene ce atârnă sub cioc.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº508

Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte sunt:

a)mirosul şi văzul;b)văzul şi auzul;c)mirosul şi auzul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº509

Cocoşul de munte este specie:

a)migratoare;b)sedentară;c)eratică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº510

Cocoşul de munte are ciocul:

a)drept;b)încovoiat;c)turtit dorso – ventral.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº511

Vârzobii la cocoşul de munte sunt:

a)permanenţi;b)temporari, doar în perioada de iarnă;c)permanenţi, doar la exemplarele bătrâne.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº512

Ritualul de împerechere al cocoşului de munte poartă denumirea de:

a)învârtit;b)alergat;c)rotit.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº513

Câte ouă depune găina cocoşului de munte?

a)6 – 10;b)2 – 4;c)16 - 18.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº514

Rotitul cocoşului de munte are loc:

a)în februarie - martie;b)în septembrie – octombrie;c)în aprilie – mai.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº515

Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în perioada:

a)martie – aprilie;b)aprilie – mai;c)octombrie – început de noiembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº516

Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn este:

a)slab pronunţat;b)puternic pronunţat;c)inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº517

Cocoşul de mesteacăn este specie:

a)poligamă;b)monogamă;c)rareori poligamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº518

Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine:

a)animală şi vegetală;b)exclusiv vegetală;c)exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº519

Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de mesteacăn:

a)A;b)B;c)C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº520

Cocoşul de mesteacăn este specie:

a)migratoare;b)sedentară;c)eratică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº521

În România, cocoşul de mesteacăn trăieşte în:

a)păduri de mesteacăn;b)păduri de fag;c)jnepenişuri şi golul alpin.